Ultima actualizare: februarie 2026

Calculator Salarizare

Calculează costul total angajat: salariu net, CAS/CASS, impozit, cost angajator. Salariu minim 2026: 3,700 RON. Beneficii extrasalariale.

1Completeaza datele
2Calculeaza
3Vezi rezultatele
Calculator
Completeaza campurile de mai jos pentru calcul
Scenarii locuri de muncă România 2026
Click pe un scenariu pentru a auto-completa formularul cu date reale din piața muncii
Date Salarizare
Introduceți datele pentru calculul costului total al angajatului

Salariul brut lunar al angajatului (minim 3,700 RON în 2026)

lei

Fiecare persoană în întreținere aduce deducere personală de 510 RON/lună

Valoarea tichetelor de masă lunare (max ~880 RON/lună scutite de taxe)

lei

Telemuncă, transport, asigurare sănătate, etc.

lei

Pentru calculul bugetului total de salarizare

Cum se calculează costul total de salarizare în România 2026 — Perspectiva angajatorului

Costul total de salarizare pentru angajator depășește semnificativ salariul brut înscris în contractul individual de muncă (CIM). Pe lângă salariul brut, angajatorul plătește contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, care finanțează bugetul asigurărilor de șomaj, accidentelor de muncă și bolilor profesionale. Din salariul brut se rețin contribuțiile angajatului: CAS 25% (contribuția la pensie), CASS 10% (contribuția la sănătate) și impozitul pe venit de 10% aplicat pe venitul impozabil (brut minus CAS minus CASS minus deducerea personală, dacă este cazul). Înțelegerea completă a structurii costurilor salariale permite angajatorilor să planifice corect bugetul de personal, să compare costul real al unui angajat cu alternative precum contractarea prin PFA sau colaboratori, și să optimizeze pachetele de beneficii folosind instrumentele defiscalizate puse la dispoziție de Codul Fiscal. România are una dintre cele mai mari diferențe din UE între costul total angajator și salariul net primit de angajat, cu o povară fiscală totală pe muncă de aproximativ 43-44% din costul total.

Formula

Cost Total Angajator = Salariu Brut + CAM (2,25%)

1

Stabilește salariul brut și calculează CAM (contribuția angajatorului)

Salariul brut este suma înscrisă în contractul de muncă și baza de la care se calculează toate contribuțiile. Angajatorul plătește suplimentar CAM (contribuția asiguratorie pentru muncă) de 2,25% din salariul brut. Aceasta este singura contribuție care cade în sarcina angajatorului și finanțează indemnizațiile de șomaj, fondul de garantare a creanțelor salariale și asigurările de accidente de muncă. Formula: CAM = Salariu Brut × 2,25%. Costul total angajator = Salariu Brut + CAM.

2

Calculează CAS — Contribuția la Pensie reținută angajatului (25%)

CAS-ul de 25% se reține din salariul brut al angajatului și se virează de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat. Baza de calcul este salariul brut realizat lunar. CAS-ul finanțează pensia de limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate, pensia de urmaș, indemnizațiile de maternitate și concediul medical (primele 5 zile le suportă angajatorul). Plafonul maxim pentru CAS este de 5 salarii medii brute pe economie. Pentru salariul minim pe economie, CAS se aplică la întregul brut, iar suma netaxabilă nu afectează baza de CAS.

3

Calculează CASS — Contribuția la Sănătate reținută angajatului (10%)

CASS-ul de 10% se reține de asemenea din salariul brut al angajatului. Contribuția asigură accesul angajatului la pachetul de servicii medicale de bază din sistemul public de sănătate: consultații la medic de familie și specialist, spitalizare, investigații medicale, medicamente compensate și gratuite, servicii stomatologice de urgență. Similar cu CAS, baza de calcul este salariul brut realizat. Nu există plafon maxim pentru CASS — se aplică la întregul salariu brut.

4

Calculează impozitul pe venit reținut angajatului (10%)

Impozitul pe venit de 10% se aplică pe baza impozabilă, care se calculează astfel: Salariu Brut − CAS (25%) − CASS (10%) − Deducerea personală (dacă brutul este sub 2.000 RON, nu se aplică în 2026 pentru majoritatea salariaților). Pentru angajații cu salariul minim pe economie, se scade și suma netaxabilă (300 RON în S1 2026, 200 RON în S2 2026), ceea ce reduce semnificativ impozitul datorat. România aplică impozit pe venit cu cotă unică (cota unica de impozitare) — nu există tranșe progresive de impozitare.

5

Determină salariul net și costul total angajator

Salariul net = Brut − CAS − CASS − Impozit pe venit. Acesta este suma transferată în contul bancar al angajatului. Costul total angajator = Brut + CAM (2,25%). Diferența procentuală între costul total și salariul net reprezintă povara fiscală totală pe muncă — în România, aceasta variază între 42% și 45% din costul total, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est.

Exemplu complet: Calcul salarizare pentru un angajat cu 6.000 RON brut (2026)

Să calculăm pas cu pas salariul net al angajatului și costul total al angajatorului pentru un salariu brut de 6.000 RON lunar, în perioada ianuarie-iunie 2026, fără persoane în întreținere și fără facilități fiscale speciale:

Salariu brut lunar (din CIM)6.000 RON
CAS — Pensie (25% × 6.000)−1.500 RON
CASS — Sănătate (10% × 6.000)−600 RON
Bază impozabilă (6.000 − 1.500 − 600)3.900 RON
Impozit pe venit (10% × 3.900)−390 RON
Total rețineri angajat (1.500 + 600 + 390)2.490 RON
Salariu NET angajat (6.000 − 2.490)3.510 RON
CAM — Contribuție angajator (2,25% × 6.000)135 RON
Cost TOTAL angajator (6,000 + 135)6.135 RON
Diferența cost total vs. net (6.135 − 3.510)2.625 RON
Povara fiscală totală pe muncă42,8%

Din costul total de 6.135 RON pe care angajatorul îl plătește, angajatul primește doar 3.510 RON net în mână — adică 57,2% din costul total. Diferența de 2.625 RON (42,8%) merge către bugetul de stat sub formă de contribuții sociale și impozit pe venit. Acest calcul nu include beneficii suplimentare precum tichete de masă, asigurări private sau alte avantaje refiscalizare care pot crește venitul total al angajatului fără a genera costuri fiscale suplimentare proporționale.

Tabel comparativ costuri salariale pe niveluri de salariu brut — România 2026

Tabel complet cu structura costurilor salariale pentru cele mai frecvente niveluri de salariu brut din România în 2026 (perioada ianuarie-iunie), din perspectiva angajatorului. Valorile sunt calculate fără deducere personală și fără facilități fiscale speciale:

Salariu BrutCAS (25%)CASS (10%)Impozit (10%)Salariu NetCAM (2,25%)Cost Total Angajator
3,300 RON (minim)825 RON330 RON195 RON1.951 RON74 RON3.374 RON
5.000 RON1.250 RON500 RON325 RON2.925 RON113 RON5.113 RON
7.000 RON1.750 RON700 RON455 RON4.095 RON158 RON7.158 RON
10.000 RON2.500 RON1.000 RON650 RON5.850 RON225 RON10.225 RON
15.000 RON3.750 RON1.500 RON975 RON8.775 RON338 RON15.338 RON

Notă: Pentru salariul minim pe economie de 3.300 RON (nivel de referință orientativ), se poate aplica suma netaxabilă care reduce impozitul. Valorile din tabel sunt calculate fără deduceri speciale. Salariul minim brut efectiv în 2026 este 4.050 RON (ian-iun) și 4.325 RON (iul-dec). Costul total angajator include doar CAM; nu include tichete de masă, asigurări sau alte beneficii.

Ghid complet salarizare pentru angajatori în România 2026

Salariul minim pe economie în 2026 și obligațiile angajatorului

Salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2026 este de 4.050 RON lunar pentru perioada ianuarie-iunie și 4.325 RON lunar pentru perioada iulie-decembrie, pentru un program normal de lucru de 8 ore/zi (aproximativ 167,33 ore/lună). Angajatorii sunt obligați prin lege să plătească cel puțin salariul minim pentru orice angajat cu contract individual de muncă (CIM) cu normă întreagă. Salariul minim se aplică indiferent de calificarea sau experiența angajatului — nu mai există diferențieri pe studii sau vechime ca în anii anteriori. Nerespectarea salariului minim constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 la 2.000 RON pentru fiecare angajat afectat. Angajatorii trebuie să actualizeze actele adiționale la CIM ori de câte ori se modifică salariul minim pe economie. Salariul minim din România rămâne printre cele mai scăzute din UE, dar costul total al angajatorului (inclusiv toate contribuțiile) se apropie de niveluri comparabile cu cele din state cu salarii minime nominale mai mari, datorită poverii fiscale ridicate pe muncă.

Tichete de masă și alte beneficii refiscalizare în 2026

Tichetele de masă (vouchere de masă) sunt unul dintre cele mai populare beneficii salariale în România, datorită avantajului fiscal: valoarea tichetelor nu se include în baza de calcul a CAS, CASS și impozitului pe venit, fiind scutite integral de contribuții sociale și impozit atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Valoarea maximă a unui tichet de masă în 2026 este de 40 RON per zi lucrată. Angajatorul poate acorda un tichet pentru fiecare zi efectiv lucrată (nu se acordă pentru concedii, zile libere sau absențe). Pe lângă tichetele de masă, Codul Fiscal prevede și alte beneficii defiscalizate în limita a 33% din salariul de bază: abonamente la săli de sport și facilități sportive, servicii medicale private (asigurări de sănătate), contribuții la fonduri de pensii facultative (Pilonul III), prime de asigurare voluntară de sănătate, tichete culturale. Limita totală cumulată a beneficiilor defiscalizate este de 33% din salariul de bază brut al angajatului. Angajatorul deduce aceste cheltuieli la calculul impozitului pe profit, iar angajatul nu plătește contribuții și impozit pe aceste sume — rezultatul este un câștig net superior per RON investit comparativ cu o majorare salarială clasică.

CIM (Contract Individual de Muncă) vs. PFA — Comparație costuri pentru angajator

Alegerea între angajarea cu CIM și colaborarea cu un PFA (Persoană Fizică Autorizată) are implicații semnificative asupra costurilor. Cu CIM, costul total angajator = Brut + CAM (2,25%), plus obligații administrative (pontaj, concedii, protecția muncii, medicina muncii). Cu PFA, angajatorul plătește doar factura emisă de PFA — fără contribuții angajator, fără obligații de dreptul muncii. Însă, ANAF poate reclasifica un contract de PFA ca relație de muncă (CIM deghizat) dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite criterii: PFA lucrează exclusiv sau predominant pentru un singur client, respectă un program fix de lucru, folosește echipamentele clientului, este subordonat ierarhic. Reclasificarea atrage obligația retroactivă de plată a CAS, CASS, impozit și CAM, plus penalități. Criteriile cheie care diferențiază un contract comercial legitim cu PFA de un CIM deghizat sunt: independența în organizarea activității, asumarea riscului economic propriu, libertatea de a avea mai mulți clienți, utilizarea propriilor unelte și echipamente. Angajatorii care colaborează cu PFA trebuie să se asigure că relația comercială respectă aceste criterii pentru a evita riscuri fiscale.

Calculul orelor suplimentare și compensarea acestora

Munca suplimentară (overtime) în România este reglementată de Codul Muncii (Legea 53/2003) și implică costuri suplimentare semnificative pentru angajator. Durata maximă a timpului de lucru, inclusiv ore suplimentare, nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, calculată ca medie pe o perioadă de referință de 4 luni. Orele suplimentare se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice — aceasta este opțiunea preferată. Dacă compensarea cu ore libere nu este posibilă în termenul de 90 de zile, angajatorul trebuie să plătească un spor de minimum 75% din salariul de bază pentru fiecare oră suplimentară. Formula cost oră suplimentară: (Salariu Brut ÷ Ore luna standard) × 175%. De exemplu, pentru un angajat cu 6.000 RON brut: 6.000 ÷ 167,33 ore × 175% = 62,73 RON/oră suplimentară (față de 35,86 RON/oră normală). La aceasta se adaugă CAS, CASS, impozit și CAM calculat pe sporul respectiv. Munca de noapte (între 22:00 și 06:00) beneficiază de un spor de minimum 25% din salariul de bază. Munca în zilele de sărbătoare legală se compensează cu timp liber corespunzător sau cu un spor de 100% din salariul de bază.

Optimizarea costurilor salariale — Strategii legale pentru angajatori

Angajatorii din România pot optimiza costurile salariale prin mai multe strategii legale care maximizează venitul net al angajatului fără a crește proporțional povara fiscală. Prima strategie este maximizarea beneficiilor defiscalizate: tichete de masă (40 RON/zi), abonamente sportive, asigurări de sănătate private, contribuții la Pilonul III de pensie — toate acestea sunt scutite de contribuții sociale și impozit pe venit, în limita a 33% din salariul de bază. A doua strategie este structurarea pachetului salarial cu o componentă fixă (salariul de bază) și o componentă variabilă (bonusuri de performanță), care permite flexibilitate în perioade de dificultate economică. A treia strategie este investiția în telemuncă și munca hibrid, care reduce costurile operaționale (spațiu de birou, utilități) și poate justifica o primă de telemuncă defiscalizată. A patra strategie vizează programele de retenție pe termen luni — stock option plans, bonusuri de loialitate, planuri de carieră — care reduc costul ridicat al fluctuației de personal (estimat la 50-200% din salariul anual al pozitiei respective). Angajatorii trebuie să consulte permanent legislația fiscală actualizată, deoarece facilitățile fiscale se modifică frecvent prin ordonanțe de urgență și legi ale bugetului.

Nota legala: Rezultatele au caracter informativ si nu reprezinta consultanta fiscala, financiara, juridica sau medicala.